Arhiva

Faceți căutări pe acest blog

(╯3╰) ”Tu eşti aici”...

Timpul călătoriei mele este lung
calea pe care o am de străbătut este fără de sfârşit.
Am ieşit pe aripile primei raze de lumină
şi am urmat drumul prin singurătăţile lumilor,
lăsând urma mea peste atâtea stele.
Calea cea mai lungă mă apropie cel mai mult de tine
şi modularea cea mai întortocheată este tocmai aceea care duce
la perfecta simplitate a acordului.
Călătorul trebuie să bată la toate porţile înainte
de-a ajunge la a sa. Trebuie să rătăcim prin toate luminile din afară
pentru a ajunge în sfârşit la templul cel mai lăuntric.
Lăsat-am ochii să rătăcească departe, înainte
de a-i închide şi a spune: Tu eşti aici.
Această întrebare, această aşteptare
se topeşte în lacrimile a o mie de fluvii şi scufundă lumea
sub valul acestei certitudini.
Rabindranath Tagore

... te iubesc...

Un comentariu: