Arhiva

Faceți căutări pe acest blog

De ce aţi ajuns aşa?


Aţi devenit fiinţe conduse de o conştiinţă a turmei şi aţi creat o societate a tiparelor de gândire şi credinţe. Vă este frică de război şi de iminenţa unui război. Vă e teamă de conflicte. Vă e teamă de neconsacrare. Vă e frică să priviţi în ochii celui sau celei pe care o iubiţi, dar tânjiţi cu disperare după un strop de afecţiune. Puneţi sub semnul întrebării fiecare lucru bun care vi se întâmplă în viaţă şi vă îndoiţi de faptul că vi se va mai repetea vreodată.

Vă umiliţi pentru a obţine succes, faimă şi aur, sau chiar fericire. Aţi acţionat din disperare până ce aţi devenit nişte oameni disperaţi. Aţi gândit că nu sunteţi vrednici până ce aţi devenit nevrednici. V-a fost frică de nereuşită până ce aţi devenit nişte rataţi. V-aţi gândit la boală până ce aţi devenit bolnavi. V-aţi gândit la moarte până ce aţi devenit nişte cadavre. De ce aţi ajuns aşa?


Ramtha

3 comentarii:

  1. Pentru ca, tot ce era fictiune odata, a devenit acum realitate. Copiem mereu ce asimilam ca poveste, intamplare traita de altii si o transpunem vietii noastre in mod inconstient.

    RăspundețiȘtergere
  2. Deoarece, societatea actuala promoveaza non-valorile!
    Iar, societatea dominata de adulti e chiar pervertita...
    IaR EXPERIENTA NU MAI EXISTA, CREDINTA, NADEJDEA SI DRAGOSTEA RTAMANAND DOAR notiuni din alte veacuri...
    ....

    RăspundețiȘtergere
  3. Iți imaginezi cum ar arăta lumea,dacă, fie chiar pentru o clipă, toți ne-am descoperi sufletele?

    RăspundețiȘtergere